|
Article on other languages:
|
Lu Vinu è na vìppita alcòlica uttinuta esclusivamenti dâ firmintazzioni alcòlica (tutali o parziali) di racina (fruttu dâ viti) piggiata o no, o di mustu di racina. Lu vinu si pò utteniri di qualitati di racini c'appartèninu â speci Vitis vinifera o ca pruvennu dûn ncruciu tra sta speci e àutri specî dû gèniri Vitis, comu p'asempiu la Vitis labrusca, la Vitis rupestris, ecc.; 'n Italia pâ pruduzzioni di vinu ponnu èssiri usati sulu racini c'appartennu â speci Vitis vinifera. La terminoluggìa rilativa ô vinu utilizza tanti vucàbbuli 'n lingua francisa; p'arcuni d'iddi esìstinu li currispunnenti tèrmini 'n talianu, mentri p'àutri è pussìbbili usari sulu li tèrmini francisi.
Storia dû vinuLu tèrmini vinu pigghia urìggini dâ palora sànscrita vena (amari) di cui dirìvanu macari li tèrmini Venus e Vènire. Diversi ritruvamenti archiulòggici addimustranu ca la vitis vinifera criscìa spuntania già 300.000 anni fa. Studî ricenti tènninu a assuciari li primi digustatura di tali bivanna già a lu neolìticu; si penza ca la scuperta fu casuali e duvuta â firmintazzioni naturali abbinuta 'n cuntinitura unni li primi uminidi ripunìanu la racina. Li chiù antichi tracci di cultivazzioni dâ viti foru rinvinuti supra li rivi dû Mari Caspiu e ntâ Turchia urientali. Li primi ducumenti riguardanti la cultivazzioni dâ viti acchiànanu ô 1700 AC, ma è sulu câ civirtati egizzia ca s'havi lu sviluppu dî cultivazzioni e di cunsiquenza la pruduzzioni di lu vinu. Lu mperu rumanu duna n'ultiriuri mpulsu â pruduzzioni dû vinu, ca passa di l'èssiri un pruduttu elitariu a diveniri na bivanna d'usu cutidianu. 'N stu pirìudu li culturi dâ viti si diffùnninu supra granni parti di lu tirritoriu, e cu l'aumentari dâ pruduzzioni crìscinu videmma li cunsumi. A ogni modu, lu vinu pruduciutu a ddi tèmpura era tantu diffirenti dâ sustanza ca canuscemu oj. A causa dî tècnichi di cunsirvazzioni (suprattuttu la vugghitura), lu vinu risultava èssiri na sustanza sciruppusa, assai duci e assai alcòlica. Era quinni nicissariu allungàrilu cu acqua e aggghiùnciri meli e spezzî p'utteniri un sapuri chiù gradèvuli. Cu la sdirrubbata dû Mperu Rômanu la viticultura trasi 'n na crisi dâ quali va a nèsciri sulu ntô mediuevu, grazzî suprattuttu ô mpulsu dunatu dî mònaci binidittini e cistircensi. Propiu ntô cursu dû mediuevu vannu a nàsciri tutti ddi tècnichi di cultivazzioni e pruduzzioni ca vannu a agghicari praticamenti immutati finu a lu sèculu XVIII. Ntô Setticentu s'agghica a utteniri un pruduttu "mudernu"; grazî â stabbilizzazzioni dâ qualitati e dû gustu di li vini, nunchì â ntruduzzioni dî buttigghî di vitru e di li tappi di sùvaru. Ntô sèculu XIX l'oidiu e la fillussera, malattìi dâ viti pruvinenti dâ Mèrica, distruinu enormi quantitati di vigneti. Li cultivatura sunnu custrinciuti a nzitari li vitigni supravvissuti supra viti d'urìggini miricana (Vitis labrusca), risistenti a sti parassiti, e a utilizzari riularmenti antiparassitari comu lu surfu. Ntô novicentu mmeci s'havi, nizziarmenti di parti dâ Francia, la ntruduzzioni di nurmativi ca vannu a riulamintari la pruduzzioni (urìggini cuntrullata, difinizzioni dî tirritorî di pruduzzioni, ecc.) ca vannu a purtari a nu ncrimentu qualitativu ntâ pruduzzioni dû vinu a scàpitu dâ quantitati. EnoluggìaL'enoluggìa è lu studiu dû vinu 'n ginirali; idda s'accupa dâ viticultura, dâ vinificazzioni, di l'affinamentu (cumprisa la cunsirvazzioni 'n cantina) e dâ digustazzioni.
Lu nomu diriva dû grecu "oinos" (vinu) e "logos" (studiu).
Classificazzioni dî viniLi vini ponnu èssiri classificati sia 'n funzioni dû vitignu (varitati di viti utilizzata pâ pruduzzioni) ca 'n funzioni dâ zona di pruduzzioni. Oramai macari la Sicilia addivintau mpurtanti nnô vinu e tanti fannu vinu bonu e lu vìnninu nta tuttu lu munnu, ma la zona di pruduzzioni cchiù mpurtanti arresta la zona cumprinnennu Notu, Aula, Pachinu e Rusulini, unni si cunta 3.000 anni ca si fa vinu. Liggislazzioni CumunitariaNta l'Unioni Europea la pruduzzioni e la classificazzioni dî vini sunnu disciplinati d'appòsiti riulamenti cumunitarî e dî rilativi normi nazziunali applicativi.
Sunnu li vini pruduciuti ntâ Cumunitati Europea utilizzannu li racini auturizzati, e ca nun sunnu suttaposti ôn particulari disciplinari di pruduzzioni.
Sunnu li vini pruduciuti ntâ Cumunitati Europea nta lu rispettu di nu spicìficu "Disciplinari di pruduzzioni" ca difinisci li tipi di racina ca si ponnu utilizzari, la zona di pruduzzioni, lu gradu alcòlicu, lu mmicchiamentu e àutri paràmetri. Li Vini di Qualitati Pruduciuti 'n Riggioni Ditirminati cumprènninu noltri li siquenti suttacatigurìi:
Liggislazzioni TalianaLa nurmativa taliana (Liggi 164/92) sparti li vini ntê siquenti catigurìi:
Vini di taulaSta catigurìa idintifica li vini pruduciuti cu racini auturizzati, senza aviri a rispittari particulari disciplinari di pruduzzioni; si tratta di li vini di tàula "veri e propî", zoè chiddi ginìrici di qualitati chiù mudesta, ca ponnu ripurtari supra l'etichetta la sula ndicazzioni "Vino da tavola" ("Vinu di tàula") e lu nomu o la raciuni suciali di lu mbuttigghiaturi; facultativamenti ponnu ripurtari la ndicazzioni dû culuri: Bianco, Rosato, Rosso (Jancu, Rusatu, Russu), ma nun lu o li vitigni utilizzati e l'annu di pruduzzioni Vini a Ndicazzioni Geogràfica Tìpica (IGT)Pi ndicazzioni geogràfica tìpica dî vini si ntenni lu nomu geogràficu di na zona utilizzatu pi disignari lu pruduttu ca nni diriva. Sta catigurìa cumprenni li vini di tàula pruduciuti 'n ditirminati riggioni o arei geogràfichi (auturizzati pi liggi), a li voti, secunnu un ginìricu disciplinari di pruduzzioni; iddi ponnu ripurtari supra l'etichetta, oltri â ndicazzioni dû culuri, videmma la ndicazzioni di lu o di li vitigni utilizzati e l'annata di riccolta dî racini. Ginirarmenti 'n sta catigurìa tràsinu li vini di tàula di qualitati chiù àuta. È oppurtunu pricisari noltri ca ntê dui catigurìi supra discrivuti si ponnu attruvari macari vini d'elevatissima qualitati (e costu); la sô cullucazzioni tra li "Vini di tàula" o tra l'IGT è duvuta sia a scelti cummerciali, sia â mpussibbilitati, pâ sô cumposizzioni (vitigni utilizzati), di tràsiri nta li disciplinari di li vini di qualitati dî zoni di pruduzzioni. Vini a Dinuminazzioni d'Orìggini Cuntrullata (DOC)Pi dinuminazzioni d'orìggini dî vini si ntenni lu nomu geogràficu di na zona vitìcula particularmenti vucata; iddu veni utilizzatu pi disignari un pruduttu di qualitati e rinumatu, li cui carattirìstichi sunnu cunnessi a l'ammienti naturali e a li fattura umani. La catigurìa di li vini DOC cumprenni li vini pruduciuti 'n ditirminati zoni geogràfichi nta lu rispettu di nu spicìficu disciplinari di pruduzzioni (appruvatu cu Dicretu Ministiriali). Vini a Dinuminazzioni d'Orìggini Cuntrullata e Garantuta (DOCG)La catigurìa dî vini DOCG cumprenni li vini pruduciuti 'n ditirminati zoni geogràfichi ntô rispettu di nu spicìficu disciplinari di pruduzzioni (appruvatu cu Dicretu Ministiriali). Li DOCG sunnu risirvati ê vini già ricanusciuti DOC d'armenu cincu anni ca sunnu ritinuti di particulari preggiu, 'n rilazzioni ê carattirìstichi qualitativi ntrìnsichi, rispettu â media di chiddi di l'anàloghi vini accussì classificati, p'effettu dâ ncidenza di tradizziunali fattura naturali, umani e stòrici e c'hannu acquisutu rinumanza e valurizzazzioni cummerciali a liveddu nazziunali e ntirnazziunali. Li DOCG e li DOC sunnu li menzioni spicìfichi tradizziunali utilizzati di l'Italia pi disignari li VQPRD (vini di qualitati pruduciuti 'n riggioni ditirminati). Arcuni di tali vini ponnu videmma friggiàrisi dî dicituri "Classico" (Clàssicu), "Riserva" o "Superiore" (Supiriuri). La dicitura "Superiore" è attribuuta ê vini c'hannu na gradazzioni alcòlica chiù àuta rispettu a chidda privista dû disciplinari. Tipi di vinuLi vini si diffirènzianu tra iddi pû sistema di vinificazzioni (vini nurmali e spiciali) e pî prupritati urganulèttichi: culuri, ciàuru, gustu e retrogustu; àutri parametri cuncùrrinu a difiniri li carattirìstichi d'un vinu: alcol, acititati, sapiditati, sinsazzioni d'astrincenza (duvuta ê tannini). Vini nurmaliSi ntènninu pi vini nurmali ddi vini mmessi ô cunsumu dopu aviri subbutu lu sulu processu di vinificazioni (quinni senza ntirventi tècnici succissivi o agghiunti d'àutri cumpunenti). Vinu jancuLu vinu jancu si prisenta a l'aspettu di culuri giarnu 'n varî tunalitati (dû virdulinu a l'ambratu, passannu pû pagghirinu e lu duratu); è ginirarmenti carattirizzatu di ciàuri fluriali o fruttati, e va cunsumatu a na timpiratura di sirvizziu cumprisa tra 8°C e 12°C; ô gustu privàlinu li sinsazzioni di frischizza e acititati, puru siddu cu l'aumintari dâ timpiratura di sirvizziu putìssiru prisintàrisi sgradèvuli sinsazzioni d'amaru. Vinu rusatuLu vinu rusatu si prisenta a l'aspettu di culuri tra lu rosa tinui, lu cirasuolu e lu chiarettu; è ginirarmenti carattirizzatu di ciàuri fruttati, e va cunsumatu a na timpiratura di sirvizziu cumprisa tra 10°C e 14°C; a lu gustu privàlunu li sinsazioni di leggia acititati, d'arumaticitati e di levi curpusitati. Vinu russuLu vinu russu si prisenta a l'aspettu di culuri russu 'n varî tunalitati (di lu purpura a lu rubbinu fin'ô granatu e a l'aranciatu); è ginirarmenti carattirizzatu di na granni varitati di ciàuri (ciuri, frutta, cunfittura, ervi, spezzî) e di na chiù o menu elevata sinsazzioni di muddizza/murbidizza, curpusitati e astrincenza; va cunsumatu a na timpiratura di sirvizziu cumprisa tra 14°C e 20°C. Vinu nuvedduS'utteni midianti macirazzioni carvùnica. Havi un culuri ntensu e forti aromi primarî. Vini spicialiSi ntènninu pi vini spiciali chiddi ca doppu lu prucessu di vinificazzioni e prima d'èssiri mmessi ô cunsumu vennu suttaposti a ultiriuri ntirventi tècnici o a l'agghiunta d'àutri cumpunenti. (di sviluppari) EtichettaL'etichetta custituisci na sorta di Carta d'idintitati dû vinu, 'n quantu cunteni tutti l'elimenti nicissari p'idintificari lu pruduttu a cui si rifirisci. CuntinituraBallon Balthazar Vutti e Barrique Bigoncia Bordolese Borgognona Champagnotta Damigiana Decanter Sciascu Flûte Semprepieno (di sviluppari) Elencu dî vini talianiVini DOCG'N Italia 31 vini, a lu dicèmmiru 2004, riciveru la Dinuminazzioni d'Orìggini Cuntrullata e Garantuta (DOCG) Vini DOC'N Italia chiù di 300 vini riciveru la Dinuminazzioni d'Orìggini Cuntrullata (DOC). Vini IGT'N Italia nummarusi sunnu li (IGT). L'elencu cumpretu s'attrova ntâ rilativa vuci. Li pruduzzioni straneriMèrica del SudMèrica del NordAustraliaEuropa(di sviluppari) Vuci currilatiLiami esterni
FontiLa fonti di st'artìculu è Uicchipidia Taliana: http://it.wikipedia.org/wiki/Vino
[cancia] Vitigni
Vidi puru: Vitignu.
Vitigni nternazziunali Cabernet Sauvignon (vitignu), Merlot (vitignu), Chardonnay (vitignu), Petit Verdot (vitignu), [[]], [[]], Vitigni riggiunali
Sangiovese (vitignu), [[]], [[]],
Calavrisi (vitignu), Nocera (vitignu), Frappatu (vitignu), Niureddu Mascalisi (vitignu), Niureddu cappucciu (vitignu), [[]], [[]], [cancia] Vini[cancia] Appillazzioni[cancia] StrumentaPi nziriri un banner di lu Purtali:Vinu, scriviti lu còdici ccà sutta:
{{Purtali:Vinu}}
Pi nziriri na scheda di vitignu, scriviti lu còdici ccà sutta:
{{Vitignu
|nomuvitignu=(Lu nomu in Sicilianu)
|mmaggini=NerodAvolaAgrigento.JPG (Un'äutra mmaggini di stù vitignu o puru chista)
|autrinoma=(Autri noma canusciuti)
|nomataliani=(Noma in Tàlianu)
|riggiuni=(La o le riggiuni di purvvinienza)
|sapuri=(Lù sapuri tipicu di stu vitignu)
|assimbraggi=(Assimbraggi o DOC canusciuti)
|carattiristichi=(carattiristichi di lu vitignu)
}}
Pi nziriri na scheda di vinu, scriviti lu còdici ccà sutta:
{{Vinu russu o puru {{Vinu jancu
|nomuvinu=(Lu nomu di lu vinu)
|autrinoma=(Autri noma canusciuti)
|dinuminazzioni= (DOC, DOCG, IGT, ecc)
|aduri=(Aduri tipici)
|riggiuni=(La o le riggiuni di pruvvinienza)
|sapuri=(Sapuri tipici)
|vitigni=(vitigni usati ntô vinu)
}}
Questions for article: vns taliani |
This article is from Wikipedia. All text is available under the terms of the GNU Free Documentation License.
Mercedes Car
This site monitored by SitePinger.net